Inițiativa legislativă propusă de social-democrați prevede un sistem prin care agricultorii pot beneficia de tichete valorice, emise de Imprimeria Națională, pentru achiziția a până la 78 de litri de motorină pe hectar, fără a plăti accize și TVA. O alternativă discutată include adeverințe cu cod de bare emisă de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Această măsură are ca scop să asigure accesul rapid al fermierilor la carburantul necesar pentru lucrările agricole, în contextul creșterii bruste a costurilor.

Unul dintre argumentele importante aduse de deputatul Țintă este că acest proiect nu va genera un impact economic negativ. "Impactul asupra bugetului este inexistent," a declarat el. Sumele economisite prin acest mecanism vor fi oricum rambursate fermierilor prin sistemul deja existent. Deci, problema nu este alocarea de fonduri suplimentare, ci găsirea unei modalități de a transfera rapid resursele financiare către ferme, unde sunt extrem de necesare, evitând astfel întârzierile birocratice care pot dura luni de zile.

Urgenta adoptării acestei măsuri este amplificată de creșterea accentuată a prețurilor la carburant, înregistrându-se o majorare de 25-50% într-un timp scurt, motorina fiind aproape de 10 lei pe litru. Fiecare zi de amânare înseamnă hectare care riscă să nu fie cultivate, afectând campania agricolă din primăvară. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că este inacceptabil ca o treime din suprafața arabilă a României să nu fie lucrată din cauza blocajelor guvernamentale. Cinci luni de volatilitate pe piața carburanților ar putea aduce sectorul agricol într-o stare de colaps total.

România are o suprafață agricolă extinsă de aproximativ 12,714 milioane de hectare în 2023, din care 8,407 milioane de hectare sunt teren arabil, plasând țara pe o poziție importantă în Uniunea Europeană pentru producția agricolă. Cu toate acestea, dacă fermierii nu pot realiza lucrările agricole de primăvară, producțiile vor fi considerabil reduse, ceea ce ar putea duce la incapacitatea de a satisface cerințele pentru consumul intern și la o scădere a capacității de export în toamnă. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a subliniat că mai mult de 3 milioane de hectare dedicate culturilor de primăvară sunt în pericol de a rămâne neînsămânțate, ceea ce ar putea provoca pierderi economice estimate la 3,7 miliarde de euro în PIB și o scădere de 600 de milioane de euro din subvențiile europene. În plus, industria alimentară ar putea înregistra o reducere a producției de 30%, punând în pericol locurile de muncă a cel puțin 240.000 de angajați, jumătate dintre aceștia riscând să fie concediați.

Ministrul Agriculturii a confirmat că a realizat toate pașii necesari pentru avizarea proiectului guvernamental. A subliniat că, în caz de urgență, statul poate adopta rapid măsuri fără a aștepta aprobarea Comisiei Europene. Totuși, inițiativa este încă blocată la Ministerul Finanțelor, fără un răspuns clar, ceea ce generează tensiuni în coaliția de guvernare, liderii PSD numind situația „orgoliu politic și încăpățânare”.

În acest context tensionat, deputatul Țintă îi cere premierului Bolojan să înceteze „jocurile politice” și să aprobe rapid proiectul vital. Aceasta nu este o favoare, ci o „urgență națională”. Parlamentarul a subliniat că PSD și ministrul Barbu au îndeplinit toate cerințele, proiectul fiind finalizat și fondurile disponibile. Singurul lucru care lipsește este semnătura premierului. Fiecare zi de întârziere este o zi în care fermierii ezită să își sădească culturile, iar fiecare hectar rămas necultivat afectează direct securitatea alimentară a României.

Notă locală

Cetățenii din Slobozia și agricultorii din Ialomița sunt adesea printre primii care resimt impactul întârzierilor în implementarea schemelor de sprijin agricol. Frustrarea este evidentă, deoarece aceștia se simt prinși între promisiuni politice și blocaje birocratice, în timp ce costurile de producție cresc necontrolat. Această situație recurentă, în care ajutoarele necesare ajung cu întârziere sau deloc, pune o presiune enormă asupra fermelor locale, adesea de familie, care depind de fiecare recoltă. Un sfat pragmatic pentru agricultori ar fi să monitorizeze constant comunicările oficiale de la Ministerul Agriculturii și APIA și să ia în considerare diversificarea culturilor sau explorarea unor surse alternative de finanțare, pentru a reduce dependența exclusivă de suportul guvernamental întârziat.